Afinele = 1% Calciu Cum procedam daca vrem sa avem afine ferme, care sa reziste cat mai mult dupa recoltare si recolta bogata? Ce sursa de calciu nu modifica pH-ul solului?
Subiectul gipsului in agricultura este acum mai de actualitate decat oricand, mai de actualitate chiar si decat tehnologia NOTILL.
Pentru noi oamenii, cu cat marim portia de afine cu atat creste metabolismul intestinal si creste astfel absorbtia de calciu in organism.
In ceea ce priveste afinele in sine, cu cat nivelul de calciu din afine este mai mare acestea au o viata mai lunga de raft, adica rezista mai mult in stare proaspata dupa recoltare.
De cele mai multe ori fiziologia afinilor functioneaza astfel: se reduce cantitatea de calciu in fructe in paralel cu coacerea fructelor si nu invers. Contrar perceptiei generale nu disponibilitatea calciului in frunze sau in sol este solutia ci intelegerea modului in care calciul poate sa fie absorbit la momentul potrivit.
Sa vedem ce stim despre calciu si absorbtia acestuia de catre arbustii de afini
1) calciul are mobilitate scazuta, asta se traduce prin faptul ca nu poate ajunge din frunze in fructe
2) calciul se absoarbe si se acumuleaza in tesuturile plantei cel mai bine prin absorbtie radiculara, adica prin radacini acumularea in fructe este mai buna decat foliar prin stropiri deoarece expunerea fructelor la asimilare foliara a calciului este sub 3 % din masa voluminoasa a tufelor din care 97% reprezinta frunzele; exista insa o dificultate majora in absorbia calciului; radacinile afinilor sunt extrem de fine si viata lor nu depaseste 140 de zile/sezon
4) calciul interactioneaza cu celelalte minerale din sol ca de exemplu cu azotul care daca este in exces poate duce la acumulari de calciu in frunze si nu in fructe, stiind ca azotul favorizeaza dezvoltarea foliara adica a ramurilor si a frunzelor si odata cu azotul se va transporta si calciul in frunze in defavoarea fructelor
5) prezenta calciului in frunze este stimulata de prezenta auxinei care este deficitara in fructe
6) sursa optima de calciu pentru afin este oxidul de calciu si nicidecum carbonatul de calciu sau azotatul de calciu
7) capacitatea de absorbtie a calciului este limitata in celule
8) exista situatii in care calciul este deficitar in fructe insa in frunze este in cantitati optime;
9) calciul este transportat din radacini inspre tesuturi doar ascendent odata cu apa si in prezenta auxinei, calciul din frunze nu va putea ajunge in fructe niciodata
Important de retinut din fiziologia afinilor!
Pentru o gestionare mai buna a fertilizatorior se au in vedere fenofazele plantei si interactiunea dintre minerale!
La afini in prima perioada de vegetatie infloresc muguri de rod produsi in toamna anului precedent apoi urmeaza legarea rodului. In acest moment diviziunea celulare fiind maxima este prezenta auxina in fructe care va aduce odata cu ea si calciul. Cand diviziunea celulara in fructe se opreste iar nivelul de auxine in fructe scade, se produce si scaderea absorbtiei de calciu. Din acest moment urmeaza doar cresterea in dimensiune a celulelor si absorbtia apei in afine. Daca absorbtia calciului nu este suficienta pana in acest moment cumulat cu un exces de apa prin ploi acestea vor determina craparea afinelor, spargerea peretilor celulari.
Concluzia este ca desi calciul exista in cantitati foarte mari in sol si in frunze acesta ajunge foarte greu in fructe si intr-un interval foarte scurt. Cheia calciului in drumul catre fructe sta in radacini si nu in frunze! Si uite asa gasim raspunsul la intrebarea ce facem daca avem calciu suficient in sol dar afinele sunt tot moi sau mici, tufele mele nu cresc sau frunzele sunt pale.
Solutii:
1) imbunatatirea structurii solului din argilos sau lutos intr-un sol foarte usor, aerat, pentru a favoriza dezvoltarea radacinilor, cresterea masei radiculare si innoirea radacinilor in permanenta; toate acestea duc la o capacitate de absorbtie mai mare a calciului in fructe; intr-un sol argilos sau in locatiile in care apa stagneaza este imposibila cultivarea afinilor
2) administrarea de sulfat de calciu radicular in perioada de repaus vegetativ, pentru a fi disponibil la intrarea in vegetatie;
3) mentinerea pH acid si a umiditatii optime pe toata perioada de vegetatie
4) pastrarea umiditatii in tot volumul radicular evitarea stresului hidric
5) administrarea apei putin si des si nu mult si rar
6) evitarea administrarii surselor de azot in prima parte a vegetatiei plantelor primavara devreme, pentru a nu favoriza dezvoltarea masei vegetale in acest interval ci pentru a favoriza asimilarea calciului in fructele abia formate
7) calciul trebuie sa fie disponibil plantelor la inceputul vegetatiei, dupa legarea fructelor, cand acestea au dimensiune mai mica de 2mm; in aceasta perioada relativ scurta diviziunea celulara este maxima la nivelul afinelor; tot in acest interval nivelul de auxine in afine favorizeaza asimilarea calciului si in fructe nu doar in frunze
8) cunoasterea fenozazelor, respectare fertilizarii in functie de acestea si in functie de conditiile meteo
Cum arata deficienta de calciu la afini?
1) cresteri noi slab dezvoltate, ramuri care stagneaza din dezvoltare
2) frunze pale, decolorate, deformate
3) afine moi, crapate sau mici
4) recolta scazuta cantitativ si calitativ
Necesarul de gips in cultura de afini
La tufele mature, la care recolta anuala este de 4-6kg de afine sau chiar mai mult, necesarul de sulfat de calciu ar fi de minim 150-200grame de gips/tufa/anual care se aplica de jur imprejurul coletului afinilor sau in benzi, in perioada de repaus vegetativ, in functie de:
- de resursele de calciu din sol , daca acestea sunt sub 80mg/L volum sol
- de calitatea si cantitatea de recolta din anul precedent raportat la volumul radicular al afinilor, daca recolta este sub 4kg/tufa matura si volum radicular mai mic de 30L in volum
Altfel spus la 5kg de afine, 1% reprezinta calciu adica 50 de grame care trebuie planta sa-l detina anual in fructe, aceasta fara cantitatea de calciu necesara anual dezvoltarii frunzelor.
Beneficiile gipsului, sulfatului de calciu, utilizat inca din antichitate la fertilizarea recoltelor:
1) cea mai bogata sursa naturala de calciu sub forma oxidului de calciu
2) este permis in cultura ecologica
3) excelenta sursa de sulf
4) in solurile acide imobilizeaza aluminiu din sol, care este toxic pentru afini
5) tufe sanatoase, recolta bogata, afine de calitate net superioara cu o rezistenta crescuta dupa cules
6) gipsul este o sare neutra a unui acid puternic, are reactie neutra in sol iar in amestec cu solul umed adauga acestuia ioni de calciu si de sulf si nici nu adauga si nici nu scade ionii de hidrogen
7) creste semnificativ rezitenta afinilor la atacurile de boli si daunatori, mai ales la Phytophtora
8) scade riscul craparii afinelor in caz de ploi in exces pe termen lung
9) se elimina astfel stropirile din timpul fructificarii, care se dovedesc a fi ineficienta avand in vedere ca doar 3% din tufa raportat la intregul volum al ei reprezinta fructele.
10) coacere uniforma, afine ferme
Nota pentru tine cititorule: Unii invata din greseli altii dobandind experienta!
Surse: experienta si practica echipei Natural Invest inspirata si din:
https://blueberriesconsulting.com/en/el-calcio-y-su-funcion-en-el-cultivo-de-arandanos/
https://fruitgrowersnews.com/article/understanding-blueberry-physiology-is-the-key-to-better-calcium-agronomy/
https://extension.oregonstate.edu/crop-production/berries/how-blueberry-plants-develop-grow
6 comentarii la “Afinii, gipsul si agrochimia”
Fiind perioada optima de repaos vegetativ la afini acum se poate administra oxidul de calciu…daca plantele încă nu au făcut flori deci nici rod in anul anterior care e cantitatea optima necesară plantei
care este motivul pentru care nu au facut flori? pot fi mai multe cauze: prin taierile de anul precedent s-a eliminat rodul sau in anul precedent nu au avut apa suficienta pana toamna tarziu ca sa diferentieze mugurii de rod sau poate cresterile noi nu au fost suficient de dezvoltate sau conditiile sunt nefavorabile. pentru a calcula necesarul de calciu avem in vedere dezvoltarea tufei in anul precedent si aspectul frunzelor in plina vegetatie in anul precedent, eventual si o analize de sol, de facut in aceasta perioada. asa ne dam seama daca in sol exista suficient calciu si daca planta a avut capacitatea sa-l absoarba. in cazul in care exista suficient calciu si planta nu l-a absorbit desi in sol este, inseamna ca trebuie imbunatatite conditiile de sol, textura, humus, pH si umiditate, astfel planta va avea capacitatea sa absoarba cantitatea necesara. daca plantele s-au dezvoltat foarte bine, au ramuri noi de minim 50cm /sezon cu muguri de rod pe varfuri, frunzele din anul precedent au fost verzi, sanatoase iar lipsa rodului de anul trecut se datoreaza taierilor si nu au fost determinate de alte carente sau stres hidric cu un an in urma, atunci inseamna ca dupa ce faceti analize de sol, putem vedea daca si cat ar trebui suplinit. spor la treaba!
Buna ziua.
Puteți recomanda un produs anume? Sau se folosește ghipsul care merge și la gletuit?
Se poate folosi și soluții care conțin numai calciu ?
Multumesc
ipsosul desi are ca materie prima gipsul, nu este acelasi produs. dolomita, azotatul de calciu sau carbonatul de calciu toate sunt surse de calciu insa la afin nu se recomanda datorita pH-ului pe care-l au si care vine in contradictie cu necesitatea afinului de a avea in substrat pH acid. solutiile din comert care contin oxid de calciu si au cel mult pH 7 puteti sa le folositi la fertilizarea afinilor. Spor la treaba!
Buna ziua.
Dar oxidul de calciu este vărul nestins. Acesta în contact cu apa va elibera căldură și va face efervescenta. Este ok?
La afin se pot utiliza produse din comert care contin oxid de calciu si nu doar oxid de calciu deoarece acesta este caustic, cu pH 12-13. Deci le puteti utiliza pe cele care au in componenta si oxid de calciu iar produsul sa fie cu pH neutru, adica 7, asa cum este si sulfatul de calciu/gips.